| EUR | 4,4408 | ![]() |
0,03% |
| USD | 3,4767 | ![]() |
0,61% |
| GBP | 5,5015 | ![]() |
0,59% |
| INFOREURO | 4,3878 | ![]() |
0,00% |
InfoWatch
Abonare la serviciul InfoWatch:
Curs valutar
Convertor valutar
Strategii si politiciinformatii actualizate privind strategii nationale si europene pentru dezvoltarea afacerii
Strategia nationala privind implementarea serviciului universal
Sursa:MCSI
Strategia nationala privind implementarea serviciului universal.doc
Detalii suplimentare la: www.mmediu.ro/dezvoltare_durabila.htm
"Elementul definitoriu al acestei Strategiii Nationale este racordarea deplina a Romaniei la o noua filiozofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg impartasita pe plan mondial- cea a dezvoltarii durabile.
Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI, dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si tarnspunerea in practica aprincipiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.
Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural. "
Strategia nationala de dezvoltare a ecoturismului in Romania- faza I
Strategia nationala de cercetare,dezvoltare si inovare 2007 - 2013
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a publicat Strategia Guvernamentala pentru dezvoltarea sectorului IMM, in perioada 2009-2013.
Documentul a fost elaborat in cadrul unui poiect finantat prin PODCA. Strategia guvernamentala actualizeaza si adapteaza prioritatile de politica publica a Romaniei in domeniul IMM, la noile evolutii pe plan european. Acest cadru general se conformeaza politicilor promovate de catre Comisia Europeana prin "Small Business Act for Europe" (SBAE), care a trasat cadrul pentru evolutia dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii din Uniunea Europeana.
De asemenea, documentul strategic a fost corelat si cu liniile directoare ale Strategiei Europa 2020, constand in:
-dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
-promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;
-promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.
Strategia IMM pana in 2013 (febr 2011).pdf
Planul_de_actiuni Strategia IMM (febr. 2011).pdf
Comisia Europeană a adoptat in 29 martie 2011 o amplă strategie denumită "Transporturi 2050" orientată către realizarea unui sistem competitiv de transporturi care să crească nivelul de mobilitate, să elimine obstacole majore din mai multe domenii cheie și să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă. In același timp, propunerile vor reduce dramatic dependența Europei de petrolul de import și vor permite scăderea emisiilor de carbon generate de sectorul transporturilor cu 60% pană in 2050.
Strategia europeana Transporturi 2050.doc
Strategia europeana Energy 2020
Strategia Lisabona (Agenda Lisabona/Procesul Lisabona) reprezintă un set de obiective, domenii prioritare de acţiune, ţinte şi măsuri, pentru orientarea politicilor europene de creştere economică şi ocupare a forţei de muncă către realizarea obiectivului strategic al Uniunii Europene de a deveni cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere.
Strategia Lisabona a fost adoptată de către Consiliul European extraordinar de la Lisabona, din 23-24 martie 2000 şi reinnoită de către Consiliul European de la Bruxelles din 22-23 martie 2005. Instrumentele de guvernare a aplicării strategiei sunt Liniile directoare integrate pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, Programul comunitar Lisabona, rapoartele anuale ale Comisiei cu privire la aplicarea strategiei, programele naţionale de reformă şi rapoartele naţionale anuale cu privire la aplicarea programelor naţionale de reformă. Statele membre contribuie la aplicarea Strategiei Lisabona prin programele naţionale de reformă, iar Comisia prin Programul comunitar Lisabona.
Implementarea SL a cunoscut trei cicluri pană in prezent: martie 2000 - martie 2005; martie 2005 - martie 2008 şi martie 2008 - martie 2011.
La 11 decembrie 2007, Comisia Europeană a adoptat "Pachetul Lisabona", cu privire la noul ciclu de trei ani (2008-2010), compus din cinci documente legislative. Pachetul a fost andosat la Consiliul European din martie 2008.
Actualul ciclu al Strategiei (martie 2008 - martie 2011) a inceput pe fondul unui proces de incetinire a creşterii economice globale şi al riscurilor cauzate de instabilitatea pieţelor financiare şi a preţurilor la alimente şi petrol.
In aceste condiţii, Consiliul European din martie 2008 a convenit o serie de orientări strategice: implementarea reformelor restante, menţinerea Liniilor directoare integrate, implementarea la nivel comunitar a unui nou Program comunitar Lisabona, modelarea agendei internaţionale economice, sociale şi de mediu printr-o politică de deschidere a pieţelor proprii şi acces sporit pe terţe pieţe, integrarea acţiunilor la nivel naţional, comunitar şi internaţional.
In contextul actualei crize economice şi financiare, Comisia Europeană a prezentat, la 26 noiembrie 2008, un Plan european de redresare economică, care a fost andosat la Consiliul European din decembrie 2008. Planul cuprinde măsuri pe termen scurt pentru ieşirea din criza financiară şi economică, măsuri care vor trebui implementate şi la nivel naţional.
Comisia Europeană a adoptat, la 28 ianuarie 2009, propunerea de actualizare a Liniilor Directoare Integrate necesare implementării la nivel naţional şi comunitar a Strategiei Lisabona. Documentul include Evaluarea implementării Strategiei Lisabona la nivelul statelor membre UE si a zonei euro, precum şi Recomandări specifice de ţară.
Instrumentul de implementare a Strategiei Lisabona (SL) la nivel naţional este Programul Naţional de Reformă (PNR). Programele Naţionale de Reformă ale statelor membre conţin obiective generale şi obiective specifice, măsuri şi acţiuni, precum şi resurse financiare pentru finanţarea acestora din urmă.
Statele membre prezintă in fiecare an rapoarte cu privire la implementarea PNR. Romania, in calitate de stat membru UE, a transmis Comisiei două astfel de rapoarte pană in prezent, la 18 octombrie 2007 şi la 23 octombrie 2008.
Recomandările Comisiei adresate Romaniei, la 28 ianuarie 2009, au rămas aproximativ aceleaşi ca cele formulate in 2007. Acestea vizează implementarea cat mai rapidă a reformelor structurale prevăzute de Strategia Lisabona, pentru a asigura o competitivitate economică bazată pe productivitate ridicată, inovare şi cunoaştere.
Comisia consideră că şi in actualul context economic şi social, reformele respective sunt prioritare, mai ales in condiţiile in care progresele Romaniei in implementarea PNR au fost relativ limitate in 2008.
(www.mae.ro)
Strategia de dezvoltarea a justiei in Romania ca serviciu public 2010-2014
strategia_forma_actualizata_05072010.pdf
Tabloul de bord pentru 2010 al investiţiilor in cercetarea şi dezvoltarea industrială din Uniunea Europeană (EU Industrial R&D Investment Scoreboard), elaborat de Comisia Europeană, se arată că in 2009 investiţiile in cercetare şi dezvoltare ale celor mai importante intreprinderi europene s-au redus cu 2,6 %, deşi diminuarea vanzărilor şi a profiturilor a fost mult mai mare, şi anume cu 10,1 % şi, respectiv, cu 21,0 %.Reducerea investiţiilor in cercetare şi dezvoltare ale principalelor societăţi din Statele Unite, la 5,1 %, a fost de două ori mai accentuată ca in Uniunea Europeană, dar, la nivel mondial, nu a fost atat de marcată, situandu-se la 1,9 %.Societăţile japoneze şi-au menţinut nivelul de investiţii.Intreprinderi cu sediul in alte ţări ale Asiei - China, India, Hong Kong, Coreea de Sud şi Taiwan - au menţinut nivelurile ridicate de creştere in sectorul cercetare-dezvoltare pe care le atinseseră in anii precedenţi.Producătorul japonez de autoturisme Toyota a realizat, in al doilea an consecutiv, cele mai mari investiţii in cercetare şi dezvoltare (6,8 miliarde de euro).In clasamentul primelor zece intreprinderi figurează trei intreprinderi din Uniunea Europeană:Volkswagen, cel mai mare investitor cu sediul in Europa, cu 5,8 miliarde de euro, Nokia şi Sanofi-Aventis.Tabloul de bord cuprinde primele 1 400 de intreprinderi importante din toată lumea.
Informati suplimentare : http://iri.jrc.ec.europa.eu/research/docs/2010/SB2010_final_report.pdf
SCRISOARE-CADRU privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare
a proiectelor de buget pe anul 2012 si a estimarilor pentru anii 2013-2015, precum si limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite
Detalii suplimentare la: www.gov.ro/programul-national-de-reforme__l1a100074.html
Prezentul document prezintă priorităţile Programului Naţional de Reforme al Romaniei pentru perioada 2007-2010 (PNR), elaborat in contextul Strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare (Strategia Lisabona Revizuită - SLR).
PNR este convergent cu strategiile sectoriale de dezvoltare promovate prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Programul de Convergenţă 2007-2010 şi Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
PNR evidenţiază reformele pe care Guvernul Romaniei este hotărat să le promoveze cu prioritate in perioada 2007-2010 şi oferă cadrul de integrare a politicilor pe mai multe paliere - macroeconomie, microeconomie, ocuparea forţei de muncă - intr-un program coerent de reforme care să evidenţieze şi să fructifice sinergiile dintre domeniul economic şi cel social.
PNR 2011-2013 a fost finalizat in primăvara acestui an in urma a două runde de consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene şi a unui amplu proces de consultare publică care a inclus o conferinţă naţională şi trei mese rotunde. PNR 2011-2013 a fost adoptat de către guvern pe 29 aprilie 2011 şi transmis la Comisia Europeană
Actuala editie a Programului de Convergenta - forma revizuita include masurile convenite cu FMI si Comisia Europeana si prezinta un set optim de politici macroeconomice: politici monetare, fiscal bugetare si reforme structurale.
Una din provocarile asumate de politica fiscala in perioada prognozata este reconcilierea obiectivului privind indeplinirea criteriului nominal de convergenta bugetara intr-un mod sustenabil, cu masuri necesare limitarii efectelor crizei economice si financiare globale asupra economiei romanesti.
In acest sens, obiectivele bugetare sunt indreptate catre atenuarea ciclicitatii economiei, reducerea presiunilor inflationiste generate de cererea in exces si limitarea deficitelor externe.
Editia a treia a programului de convergenta arata capacitatea Romaniei de a aduce deficitul structural la mai putin de 1% din PIB pana in 2012, asigurandu-se astfel o marja suficienta pentru evitarea depasirii limitei de 3% din PIB a deficitului bugetar.
Angajamentul de adoptare a monedei euro in anul 2014 este mentinut si reprezinta o ancora importanta in promovarea reformelor bugetare si structurale necesare cresterii flexibilitatii economiei romanesti.
Sursa:Ministerul Finantelor Publice
Detalii suplimentare la: ec.europa.eu/climateaction/eu_action/index_ro.htm
Pachetul de măsuri al UE privind clima şi energia
CU CE PROBLEME NE CONFRUNTĂM?
• Schimbările climatice ar putea atinge niveluri alarmante in secolul nostru dacă nu se iau
măsuri urgente şi ferme destinate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră
• UE are nevoie de surse mai sigure de aprovizionare cu energie, cu alte cuvinte trebuie să
fie mai puţin dependentă de importurile de petrol şi gaz
CE FACE EUROPA PENTRU A RĂSPUNDE ACESTOR PROVOCĂRI?
Politica UE privind clima şi energia stabileşte următoarele obiective ambiţioase pentru anul 2020:
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990
(30%, in cazul in care alte ţări dezvoltate se angajează să realizeze reduceri comparabile)
• utilizarea, intr-o mai mare măsură, a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară,
biomasă etc.), astfel incat acestea să reprezinte pană la 20% din producţia totală de
energie (faţă de 8,5%, in prezent)
• reducerea consumului de energie cu 20% faţă de nivelurile estimate pentru anul 2020,
prin imbunătăţirea eficienţei energetice
1129765625Policy Mix Peer Review ROMANIA_28.07.05.doc
Luni, 28 noiembrie 2011, Comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki, va prezenta o nouă strategie maritimă pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă in zona Oceanului Atlantic, care a fost adoptată cu puţin timp in urmă de Comisia Europeană. Această strategie identifică provocări şi oportunităţi in regiune şi face un inventar al iniţiativelor existente care pot sprijini creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. Strategia va fi implementată in 2013, printr-un plan de acţiune. Comisia invită părţile interesate să contribuie la conceperea unor proiecte concrete care ar putea beneficia de finanţare UE. Comisia va facilita dezvoltarea acestui plan de acţiune printr-o serie de ateliere şi grupuri de discuţie deschise unei game largi de participanţi - "Forumul Atlantic". Noua strategie este elaborată in cadrul politicii maritime integrate a UE şi urmează tiparul strategiilor similare pentru zona Mării Baltice, a Oceanului Arctic şi a Mării Mediterane. Comisarul Damanaki va prezenta strategia in cadrul Conferinţei la nivel inalt privind Oceanul Atlantic şi al Zilelor părţilor interesate, care vor avea loc la Lisabona in perioada 28-29 noiembrie şi unde se va desfăşura o primă discuţie pe marginea acesteia.
Comisarul pentru afaceri maritime şi pescuit, Maria Damanaki, a declarat: "Europa are nevoie urgentă de noi direcţii de perspectivă pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, in cadrul unei noi economii maritime cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Industriile maritime emergente au toate şansele să devină una dintre pietrele de temelie ale Strategiei Europa 2020 pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă. Platforma de colaborare pusă la dispoziţie prin politica noastră maritimă integrată poate contribui la transformarea regiunii atlantice intr-o regiune renumită la nivel internaţional pentru excelenţa sa in domeniul maritim."
Un mare potenţial de "creştere maritimă"
Oceanul Atlantic prezintă un potenţial ridicat pentru energia eoliană, a valurilor şi maremotrice. Se estimează că, pană in 2020, aproximativ 20 % din capacitatea eoliană offshore a Europei ar putea fi situată in regiunea atlantică. Exploatarea minieră a fundului mării ar putea contribui la satisfacerea unora dintre cererile de materii prime ale UE. Acvacultura de larg este un sector promiţător şi o treime din cantitatea totală de peşte capturat de flota de pescuit a UE este debarcat in porturile de la Atlantic.
Insă majoritatea acestor oportunităţi sunt incă in fază incipientă şi trebuie sprijinite pentru a se transforma in industrii capabile să se susţină singure. Aici intervin autorităţile publice şi alte părţi interesate din regiune; iar UE poate contribui la asigurarea sinergiilor la nivel transnaţional. Se fac deja multe, insă aceste acţiuni trebuie raţionalizate şi consolidate printr-o utilizare eficientă a fondurilor UE existente şi viitoare.
Context
Sfera de aplicare a strategiei cuprinde litoralurile, apele teritoriale şi jurisdicţionale aparţinand de cinci state membre ale UE (Franţa, Irlanda, Portugalia, Spania şi Regatul Unit, precum şi teritoriile acestora de peste mări, adică Insulele Azore, Insulele Canare, Guyana Franceză, Guadelupa, Madeira, Martinica, Saint-Barthélemy şi Saint-Martin), precum şi ape internaţionale. Strategia nu vizează Marea Nordului sau Oceanul Arctic. Pentru acesta din urmă există o strategie distinctă.
Elaborarea strategiei pentru Oceanul Atlantic se inscrie in continuarea politicii maritime integrate a UE, care are drept obiectiv coordonarea tuturor politicilor UE cu dimensiune maritimă in vederea asigurării durabilităţii mediului şi a calităţii condiţiilor de trai din regiunile de coastă, promovand totodată potenţialul de creştere al sectoarelor de activitate maritimă. S-au adoptat deja strategii pentru Marea Baltică, Oceanul Arctic şi Marea Mediterană.
Pagini referitoare la Oceanul Atlantic in cadrul politicii maritime integrate:
http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/policy/sea_basins/atlantic_ocean/index_en.htm
Documentul "Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea in aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013" publicat de catre Comisia Europeana reprezinta o sinteza a Rapoartelor nationale transmise de catre statele membre. Concluziile analizei realizata de catre Comisia Europeana sunt acelea ca :
• "S-au selectat deja proiecte in valoare de peste 93 de miliarde EUR sau 27 % din volumul financiar total pentru perioada in curs, dupa aproximativ 18 luni de punere in aplicare activa". Cu alte cuvinte, raportul dintre valoarea proiectelor aprobate pentru finantare si valoarea fondurilor totale alocate este de 27%, la nivelul Uniunii Europene, in timp ce in Romania este de numai 14,1% - pe penultimul loc dupa Grecia
•"Programele pentru perioada 2007-2013 s-au lansat cu succes, dar se afla inca in stadii timpurii de finantare pe teren."
• Impactul recesiunii economice mondiale, care a inceput in toamna anului 2008, este mentionat fara echivoc in numeroase rapoarte ca sursa de complicatii pentru executie si de schimbare a asteptarilor.
Raportul strategic national 2009 privind implementarea FS.pdf
com_2010110_ro.doc
Detalii suplimentare la: discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pnd/pnd_20071.htm
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romania va incerca să recupereze cat mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială (Cohesion Policy) şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Planul national de cercetare, dezvoltare si inovare 2007 - 2013







